635x0_joh-smith.jpg

Aventurierul care i-a adus pe englezi în SUA, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul

Înainte să îşi îndemne conaţionalii să colonizeze America, John Smith a fost rănit la Alba Iulia, a luptat împotriva turcilor şi a fost înnobilat de un principe transilvan. Şi-a consemnat periplul balcanic în mai multe cărţi.

Povestea lui John Smith, care se află în cartea de istorie a Americii, a fost relatată de România Liberă. În 1608 a dat numele „New England" regiunii din nord-estul SUA unde au ajuns cei mai mulţi conaţionali ai săi englezi. Până aici, însă, încercările vieţii l-au purtat până în Ardeal şi ţările româneşti, unde a luptat alături de Mihai Viteazu şi Sigismund Báthory.

Smith s-a născut în Anglia, în 1580, în ţinutul Lancashire. Urmează cursurile Şcolii de Gramatică înfiinţată de Edward al VI-lea la Louth până rămâne orfan de tată la 16 ani. Rămas fără sprijin material, decide să îşi ia viaţa în propriile mâini, renunţă la educaţie şi porneşte pe mare. Luptă ca mercenar în armata regelui francez, Henric al IV-lea, împotriva spaniolilor. Îl găsim, apoi, în războiul olandez pentru independenţă, de partea regelui spaniol Filip al II-lea. La terminarea bătăliei, pleacă din nou pe mare, în Mediterană, unde se angajează pe vase de piraţi. De aici porneşte în campaniile antiotomane din sudul Ungariei şi apoi în cele din Transilvania şi Muntenia.

Báthory l-a înnobilat

Astfel a ajuns, la un moment dat, şi în oastea lui Mihai Viteazul. Pentru că s-a evidenţiat în lupte, domnitorul român l-a ridicat la rangul de căpitan, în anii 1600 – 1601. După moartea voievodului, John Smith a luptat sub Radu Şerban, în Ţara Românească împotriva vasalului otomanilor, Ieremia Movilă.

Neînfricatul englez s-a ales cu un renume de glorie în urma bătăliilor, şi anume că ar fi învins, ucis şi decapitat comandanţi turci în trei lupte. Graţie acestor fapte principele transilvan Sigismund Báthory l-a fi înnobilat, făcându-l cavaler, oferindu-i un cal şi o armură, plus o sabie încrustată cu bijuterii despre care vorbeşte şi publicaţia „U.S. News & World Report", în anul 2007.

Faptele de vitejie ale lui John Smith au fost curmate, în noiembrie 1602, când este rănit într-o bătălie purtată cu tătarii lângă Alba Iulia, unde a fost capturat şi vândut ca sclav. „Toţi am fost vânduţi ca sclavi, ca nişte animale în piaţă. Fiecare negustor ne studia braţele în căutarea eventualelor răni dobândite în lupte cu alţi sclavi, pentru a ne încerca puterea", a scris Smith în memoriile sale.

Fostul mercenar a fost cumpărat de un nobil turc şi trimis în dar amantei sale Charatza Trabigzanda, grecoaică din Constantinopol, menţionează Smith. El mai sugerează că amanta nobilului s-ar fi îndrăgostit de el. După o perioadă ajunge în Crimeea. Reuşeşte să scape din ţinuturile dominate de otomani şi porneşte spre Europa. Revine în Anglia în 1604.

Desemnat să conducă o nouă colonie

Întors acasă, se implică în planurile de colonizare duse de Virginia Company cu sediul în Londra. În 1606 obţine o împuternicire din partea regelui James şi porneşte în expediţie peste Ocean, cu trei vase mici. Avea propriul paj, un băiat de 12 ani. Vasele acostează în aprilie 1607 la Cape Henry în SUA, moment în care sunt deschise ordinele sigilate ale companiei. Din ele află Smith că este desemnat să fie liderul noii colonii.

Ca principală aşezare pentru colonie alege zona unde se va înălţa oraşul Jamestown. Condiţiile sunt foarte vitrege: vremea este aspră, apă puţină, ţinutul este pustiu şi mlăştinos, iar o ameninţare în plus este tribul Powhatan care atacă până la distrugere noua colonie.

Întâlnirea cu Pocahontas

În bătăliile duse cu tribul Powhatan John Smith este din nou capturat. Războinicii îl duc tribut şefului comunităţii amerindiene. Este condamnat la moarte prin decapitare. Liderul Powhatan îl eliberează. John Smith spune că salvarea i s-a datorat fiicei acestui şef de trib, celebra Pocahontas, care i-a cerut tatălui ei să îl ierte pentru că vrea să îl ia de soţ. Prin această poveste, Pocahontas a devenit simbol al reconcilierii dintre cele două civilizaţii.

De-a lungul timpului mulţi istorici s-au îndoit de cele descrise de aventurier, autorul fiind bănuit că îşi asumă prea multe cuceriri în rândul femeilor întâlnite. Charles Dean este unul din primii istorici care pune sub semnul întrebării, în 1860, memoriile scrise de căpitan cu puţin înainte de moartea sa. Suspiciunile sunt legate de faptul că în memoriile lui Smith unele evenimente şi date nu concordă cu realitatea istorică.De aceea, Dean crede că totul este exagerat. Totuşi, profesorul J.A. Leo Lemay de la Universitatea din Delaware atrage recent atenţia în volumul „Did Pocahontas" că Smith, în scrierile sale s-a aplecat mai mult spre descrierile geografice şi etnografice, decât pe cele din viaţa lui privată. Controversele sunt multe, deloc de neglijat şi continuă.

Cine a fost John Smith

A fost fondatorul oraşului Jamestown şi a făcut unele din primele hărţi ale regiunii New England, folosite timp de sute de ani. A fost ales în 1608 preşedintele consiliului oraşului şi a impus o disciplină severă printre noii emigranţi. De asemenea a încurajat mereu agricultura, luând drept model zicala „Cine nu munceşte nu mănâncă". Printre lucrările publicate de aventurier apărute între anii 1608 – 1631 se numără inclusiv o hartă amănunţită a Virginiei şi un ghid de proceduri ce se aplicau în colonie – „The Proceedings of the English Colony in Virginia". Totodată a publicat o descriere a Noii Anglii („A Description of New England") şi o istorie generală a zonei, precum şi un îndrumar despre ce tip de agricultură se poate face aici. Şi acum, după sute de ani de la moartea sa, cercetătorii îi studiază opera, fiind publicate zeci de cărţi despre căpitanul John Smith. Nu putea lipsi cinematografia din poveste. Aventurile lui Smith şi incredibila poveste de iubire cu fiica şefului de trib au dat naştere la celebre filme. Actorul Anthony Dexter l-a portretizat prima oară în 1953, în filmul „Captain John Smith and Pocahontas". Însă cel mai cunoscut film este lungmetrajul de animaţie realizat de Disney „Pocahontas" (1995) şi „Pocahontas II: Journey to a New World", iar vocea lui Smith este redată de actorul Mel Gibson. Smith mai este portretizat în filmul epic al lui Terrence Malick, „The New World" (2005), rol interpretat de Colin Farrell.

Trei capitole dedicate Transilvaniei

În lucrarea „ The True Travels, Adventures and Observations of Captain John Smith", publicată în 1630, unde descrie întâmplările din viaţa sa, Smith rezervă trei capitole (din 28) trecerii sale prin Transilvania şi Muntenia. A prezentat într-un mod detaliat situaţia politico-istorică a regiunii, de la descrierea situaţiei precare a populaţiei până la intervenţiile militare. Iată un fragment din capitolul IX: „După moartea lui Mihail, Voievodul Valahiei, turcii l-au trimis pe Ieremia să le fie voievod sau prinţ. Însă tirania şi ticăloşia acestuia a ridicat la arme poporul împotriva lui, fiind nevoit să-şi caute adăpost în Moldavia. Basta (Busca – în original, n.r.), reprezentantul Împăratului, îl proclamă pe Radu Şerban (Lord Rodoll – în original, n.r.) vodă în locul său. Dar Ieremia, care a strâns o armată formată din patruzeci de mii de turci, tătari şi moldoveni, s-a întors în Valahia. Radu Şerban Vodă fuge în Transilvania la Basta, vechiul său prieten; acesta (…) trimite armată cu Radu Şerban Vodă pentru a recupera Valahia (…) Radu Şerban Vodă le taie calea multora dintre cetele care veneau spre tabăra sa, iar noaptea a pus să li se taie capetele pe care l-ea trimis înapoi pe tăvi de lemn. Şapte curieri au fost prinşi iar Ieremia dădu ordin să fie jupuiţi de îndată; apoi le atârnă pielile pe ţăruşi, iar trupurile şi capetele le-a înfipt în ţepe".

Sursa: romanialibera.org


Preluat de la: Timpul.md