635x0_mini_schengen.jpg

Eurocronica: „Spațiul Schengen” din Balcani

Liderii din Serbia, Albania și Macedonia de Nord au semnat o declarație privind cooperarea economică regională, inclusiv cu privire la libera circulație a mărfurilor și a persoanelor.

Presa europeană vorbește despre un adevărat mini-Schengen. Iar cele trei state din Balcanii de Vest așteaptă ca această deschidere să contribuie la dezvoltarea economică – bineînțeles – dar și la apropierea de Uniunea Europeană.

Mesajul este important. Vorbim despre trei state care au trecut în ultimele decenii prin mari convulsii, ceea ce le-a ținut departe de proiectul european. Și astfel, au rămas în urmă și din punct de vedere economic. Doriți o dovadă despre ce înseamnă să fii membru al clubului și ce însemnă să nu fii?

Ei bine, conform Eurostat, în 2007, în momentul aderării, România se afla, la capitolul PIB pe locuitor, la 43% din media europeană, iar Serbia la 35%. În 2018, România se găsea la 64%, Serbia la 40%. Cu alte cuvinte, de la aderare încoace, România a recuperat 20 de puncte procentuale din diferența față de media Uniunii Europene. În acest timp, Serbia, aflată în afara clubului, a recuperat doar cinci .

Și mai există un mesaj. Faptul că după toate conflictele, generate îndeosebi de naționalismele concurente, cele trei țări din Balcanii de Vest înțeleg că șansa pentru bunăstare este dată de deschidere, comerț liber, libera circulație a persoanelor – modelul Uniunii Europene.

Provocările însă, nu s-au încheiat. Drumul până la aderare se anunță îndelungat și plin de obstacole.

La sfârșitul lunii mai, Comisia Europeană recomanda deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, considerând că aceste state au dat dovadă de o determinare puternică de a merge înainte pe calea către UE.

Dar pentru începerea negocierilor este nevoie de unanimitate și câteva state membre se opun, potrivit agențiilor de presă. Ar fi vorba despre Franța, Olanda și Danemarca.

Franța, de pildă, consideră că Uniunea Europeană are în acest moment prea multe probleme legate de reforma internă, migrația și schimbările climatice pentru a se putea angaja în procesul de extindere. În plus, cele două state ar trebui să mai aplice reforme, o eventuală deschidere a negocierilor putând fi reexaminată în 2020.

Dacă lucrurile vor sta așa, atunci frustrarea macedonenilor și albanezilor, care în majoritatea lor își doresc aderarea, ar fi de înțeles. Și există și un risc.

Balcanii nu mai sunt demult curtea din spate a Europei de Vest. Pe acest teren au început să joace și alte puteri, nu doar Uniunea Europeană. Să ne gândim la Rusia, Turcia și chiar Arabia Saudită. Și ele de-abia așteaptă să profite de eventualele dezamăgiri din regiune.

Să nu uităm că – lucru mai puțin știut la noi – Macedonia de Nord a reușit să înlocuiască un regim iliberal, prin mecanisme democratice și acțiune civică. Doar așa s-a putut ajunge la schimbarea numelui, urmată de primirea în NATO.

Albania, Macedonia de Nord și Serbia nu sunt democrații perfecte. Economiile lor sunt încă slabe, sistemele de justiție nereformate, corupția este ridicată. Multe reforme sunt încă necesare.

Dar mesajul profund european dat acum de cele trei state, care au decis să uite de vechile neînțelegeri și să se deschidă unele față de altele, nu trebuie să rămână fără un răspuns din partea Uniunii.

https://www.rfi.ro


Preluat de la: Timpul.md