subventiile-pentru-presa-ca-masura-democratica-de-sustinere-a-pluralismului-mediatic-47919.jpg

Subvențiile pentru presă ca măsură democratică de susţinere a pluralismului mediatic

Ajutoarele şi subvențiile oferite din bugetele publice ajută redacțiile din multe ţări europene nu doar să supraviețuiască, dar şi să se dezvolte, asigurând pluralismul mediatic în aceste ţări. Tipurile de subvenții variază de la un stat la altul: tarife preferențiale pentru serviciile de distribuție, dar și tarife avantajoase pentru telecomunicații; facilități fiscale, subvenționarea prețului hârtiei pentru ziar sau altele. Presa din Suedia este subvenționată de cinci decenii.

Sistemul de asistență pentru presa din Suedia, de exemplu, există de aproape cinci decenii. Jurnalistul suedez Hans Manson, în prezent director de programe la Centrul de Studii în Media, confirmă că astfel presa este ajutată să se dezvolte, păstrându-și totodată imparțialitatea. „La noi sunt trei tipuri de ajutoare: operaționale, de care poate beneficia atât presa scrisă, cât și cea digitală; pentru distribuție în comun, dar și pentru dezvoltare. Iar când vorbim de dezvoltare, mă refer la ajutorul oferit presei scrise pentru a-și dezvolta distribuția electronică a conținutului editorial de bună calitate. Scopul major
al celor trei tipuri de ajutoare este de a sprijini și promova diversitatea în mass-media.

Sistemul de asistență suedez a început la mijlocul anilor 1970, când ziarele mai mici pierdeau teren în competiția cu cele mai bogate. Acesta a fost un mod de a ține în viață mai multe instituții de presă”, a specificat jurnalistul suedez. El a mai precizat că subvenționarea presei este un subiect actual pe agenda autorităților suedeze. „În prezent, în Suedia se discută în spaţiul public cum ar trebui să fie sprijinită mass-media în viitor: dacă ar trebui menținut suportul la același nivel de 50 de milioane de euro anual (fără a include serviciul public de televiziune și radio) sau aceste fonduri trebuie majorate. Actualmente, din motive istorice, este favorizată presa scrisă, dar viitorul este digital. Majoritatea politicienilor sunt de acord că sprijinirea mass-mediei libere și independente este un element vital pentru protejarea democrației”, spune Hans Manson.

În alte ţări de pe continentul european, cum ar fi Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Finlanda, Norvegia, Olanda, Portugalia, Luxemburg şi altele, de mai mulţi ani există diferite sisteme de subvenţionare a presei, care contribuie la dezvoltarea acesteia şi la pluralismul mediatic, un sistem similar se creează în Letonia.

În Moldova nu există un sistem de subvenţionare a presei, iar unele ziare riscă să dispară

Situaţia presei scrise din ţara noastră s-a înrăutăţit continuu în ultimii ani, iar după ultima majorare a preţului la hârtia de ziar cu aproximativ 30%, unele redacții sunt puse în situația să-și micșoreze numărul de angajați sau să micşoreze numărul de pagini editate, pentru a nu se închide.

În opinia lui Nicolae Sanduleac, directorul ziarului local „Unghiul” din Ungheni, subvenționarea presei regionale şi locale, conform unor criterii clare şi transparente, ar ajuta-o să se dezvolte. „Odată cu scumpirea hârtiei, puține ziare cu adevărat independente pot supraviețui, deși „Unghiul” deja de câțiva ani activează fără granturi. Dacă tot vrem în Europa și ne dorim o presă liberă în R. Moldova, iar despre acest lucru guvernarea ne vorbește mereu, atunci trebuie să pună umărul, iar bugetul public să sprijine presa. Fără ajutor e greu de rezistat, de aceea unele ziare vor dispărea, iar dispariția acestora va fi o problemă şi pentru cetățeni, fiindcă nu toți cititorii au posibilitatea de a accesa Internetul, dar nici nu au capacitatea de a se orienta în avalanșa informațiilor false”, a precizat Nicolae Sanduleac.

Rodica Mahu, redactoră-șefă a ziarulului național „Jurnal de Chișinău”, susține ideea oferirii unor subvenții publice pentru dezvoltarea presei, însă această metodă nu trebuie folosită de guvernare ca un instrument de control asupra presei. ”Statul nu ar trebui să controleze conţinutul editorial şi să nu ne ceară în schimbul subvenţiilor „robia” politică. Banii nu sunt ai celor de la guvernare, este vorba de banii publici. Presa trebuie susţinută prin anumite subvenţii din banii publici, iar jurnaliştii trebuie să se oblige să fie corecți din punct de vedere deontologic”, spune Rodica Mahu.

Cercetătoarea media Aneta Gonța, autoarea studiului ”Investiții în pluralismul mediatic. Practici de susținere și de subvenționare publică a dezvoltării mass-mediei”, realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul unui proiect finanţat de Ambasada SUA în R. Moldova, consideră că un sistem de subvenționare este vital pentru existenţa presei scrise. ”Astăzi avem un puternic fenomen al concentrării proprietății și a conținutului, la care s-a ajuns inclusiv sau în mare parte din cauza lipsei politicilor publice de sprijin al mass-mediei în calitatea sa de pilon al democrației. Posibil că acum, când sper că s-a înțeles faptul că subvențiile pentru presă nu înseamnă control din partea statului, dar și când sistemul mediatic se confruntă cu o multitudine de probleme, unele sectoare fiind amenințate cu falimentare și/sau dispariție de pe piață, este un moment oportun pentru ca statul să inițieze politici publice în acest sens”, spune experta.

În cadrul Grupului de Lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, creat de către Parlament, şi care îşi desfăşoară activitatea cu suportul Proiectului Comun al Uniunii Europene şi Consiliului Europei „Promovarea libertăţii şi pluralismului mass-mediei în Republica Moldova”, experţii API au elaborat două proiecte de legi, îndreptate spre susţinerea dezvoltării publicaţiilor periodice, inclusiv la nivel local și regional. Unul din aceste proiecte prevede măsuri de susţinere a publicațiilor periodice de importanță socială, inclusiv crearea şi dezvoltarea unui mecanism naţional de subvenționare a presei, gestionat de o autoritate independentă, formată din profesioniști care vor acţiona în interesul public, iar calitatea înaltă a produsului jurnalistic și respectarea Codului deontologic al jurnalistului ar urma să fie criteriile de bază pentru acordarea subvenţiilor publice.

Autor: Lilia Zaharia

 


Preluat de la: Agora.md

Postări recomandate

Sunt cele mai sănătoase fructe. De ce ar trebui să mâncăm zilnic afine În primul rând, cei mai mulți antioxidanți dintre toate fructele și legumele frecvent consumte se găsesc în afine.Totodată, aceste fructe pot încetini distrugerea ADN-ului, ceea ce înseamnă că ne pot oferi protecție împotriva îmbătrânirii premature, scrie realitatea.net.Afinele au, de asemenea, pute...
Un barbat condamnat la moarte pentru patru crime comise in urma cu 11 ani a fost executat. Care au f...   Ricky Gray, in varsta de 39 de ani, a murit miercuri in urma administrarii injectiei letale in penitenciarul Greensvile din Virginia, potrivit Daily Mail   Virginia executes serial killer Ricky Gray - who butchered family of four - via lethal injection https://t.co/28V9sno5VG pic.twit...
OTRAVĂ la borcan. Un sos considerat sănătos, mai nociv decât mâncarea de la fast-food Sosul pesto are efecte mai nocive asupra sănătăţii decât hamburgerii, potrivit unui studiu în cadrul căruia a fost măsurată cantitatea de sare din alimente, publicat de The Telegraph, citează realitatea.net.Dacă un hamburger de la McDonald's conţine 1,2 grame de sare, un sos pesto conţine 1,5 grame....
Infrangere pentru Moldova in primul meci din 2018. Tricolorii au cedat la limita in amicalul contra ...   Sud-coreenii au inscris in minutul 67 in poarta nationalei naostre dupa un corner. Scorul pe tabela de marcaj a ramas neschimbat pana la finalul meciului, iar Moldova a suferit prima infrangere in primul meci din 2018.   De asemenea, a fost primul meci pe banca tehnica a selectionatei...
Ce se întâmplă în organism atunci când mâncăm banane cu cuoaja neagră? Anunţul cercetătorilor japone... Eviţi să le cumperi sau îţi plac la nebunie bananele cu coajă neagră? Crezi că sunt deteriorate şi că ţi-ar putea face rău, sau le preferi în locul bananelor "verzi"? Specialiştii japonezi ne aduc veşti uimitoare despre bananele cu coaja neagră, scrie frunza-verde.ro.Bananele foarte copate, cu coajă...
Premieră mondială: navă electrică, paradoxal, transportă cărbune Două ore reprezintă timpul aproximativ de descărcare al vaporului. Nava are o lungime de 70,5 metri, capacitatea bateriei este de 2.400 de kWh şi are o viteză de 12,8 km/h. Nu este cel mai rapid vehicul de apă inventat, dar este proiectat pentru transport.  Managerul general al companiei care a...