635x0_plan_transnistria.jpg

Un Kozak 2 pentru Republica Moldova

Președintele Igor Dodon s-a lăudat ieri pe pagina sa de FB că a vorbit la telefon cu Preşedintele Federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. Potrivit lui Dodon acesta ar fi sugerat că problema transnistreană nu va putea fi reglementat fără Rusia. 

Potrivit lui Igor Dodon: „În ceea ce privește perspectivele reglementării politice durabile a conflictului transnistrean, Frank-Walter Steinmeier a menționat că, fără restabilirea bunelor relații cu Federația Rusă, acest obiectiv strategic va fi imposibil de atins.

Pregătește Germania un Kozac 2 pentru Republica Moldova?

Amintim că Frank-Walter Steinmeier a vizitat pentru prima data Republica Moldova la 26 iulie 2016 în perioada când era Ministrul de externe german, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE, organizație care mediază soluționarea conflictului transnistrean. Steinmeier susținea la acea vreme că negocierile în formatul 5+2, relansate cu ajutorul Germaniei, în luna iunie, la Berlin, trebuie să se axeze mai departe pe măsuri de întărire a încrederii între Chișinău și Tiraspol, insistând asupra a două chestiuni: recunoașterea de către Chișinău a diplomelor de studii și a plăcuțelor de înmatriculare auto transnistrene. În opinia oficialului german, asemenea pași pot crea o bază pentru reglementarea politică a conflictului.

Mai mulți experți în soluționarea conflictelor înghețate susțineau că de fapt intenția domnului Steinmeier la acea vreme nu era de a soluționa conflictul dintre Moldova și Rusia de pe teritoriul Republicii Moldova, ci de a legaliza separarea de facto a Transnistriei cu păstrarea prezenței în continuare a trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova.

Analistul politic Vladimir Socor declara la acea vreme: „…Domnul Steinmeier presează pentru ca Republica Moldova să treacă la elaborarea unui statut special pentru Transnistria. Despre acest statut special se discută de mulți ani. Republicii Moldova i-a fost, practic, impus un fel de angajament ca, la un moment dat, să adopte un statut special. Noțiunea de „statut special” este una specifică spațiului post-sovietic, spațiului hegemonic rusesc, ea nu este o noțiune europeană. Nicăieri în Europa nu veți găsi chestiunea „statutului special”. Este o invenție a Rusiei care datează încă din anii ʾ90, de aproape 20 de ani.” ...

Problema care ne preocupă acum este aceea a statutului special pentru care Rusia, cu sprijinul domnului Steinmeier, și al guvernului francez, nu al cancelarei Merkel, fac presiuni asupra Ucrainei să adopte un statut special pentru regiunile ocupate de Rusia pe teritoriul Ucrainei. Dacă Republica Moldova cedează și trece la elaborarea unui statut special, se vor intensifica și presiunile asupra Ucrainei, se va crea un precedent, pentru ca Ucraina să facă aceleași cedări, cărora președintele ucrainean și majoritatea parlamentului ucrainean li se opun.

Aminitm că Frank-Walter Steinmeier a efectual in 2016 o vizită la Tiraspol pentru câteva ore. Vladimir Socor explica prezența lui Steinmeier la Tiraspol în felul următot: „ Politica Rusiei este în Transnistria, ca şi în Donbas, să vâre îndărăt regiunea controlată de ruşi, să o vâre îndărăt în cadrul sistemului politic şi instituţional al Republicii Moldova, respectiv, al Ucrainei. Pentru ca în acest mod Rusia să exercite o influenţă suplimentară în sistemele politice şi instituţionale de la Chişinău, respectiv, de la Kiev. Deci, Rusia nu are o politică secesionistă sau separatistă, Rusia doreşte reintegrarea Donbasului, respectiv, a Transnistriei în termenii şi pe baza unor acorduri impuse de către Rusia, care să asigure influenţa Rusiei în cadrul sistemelor respective.”

În 2015 publicația The New York Times, scria că Vladimir Putin i-a propus cancelarului Germaniei, Angela Merkel, și președintelui Franței, Francois Hollande, o foaie de parcurs privind crearea în Ucraina a „noii Transnistrii”. „Nu e un plan de pace, a declarat un diplomat, citat de publicația americană. Este o foaie de parcurs privind crearea noii Transnistrii sau Abhazii în Ucraina”. Sursele citate de publicația americană susțineau că planul menționat „a fost prea cinic și, în esență, propunea pur și simplu înghețarea conflictului”.

Planul de federalizare a regiunii, eșuat în mai multe rânduri de jure, de-a lungul timpului promovat mai ales la insistența Rusiei, revine în 2016 pe agenda internațională. Dacă anterior federalizarea Republicii Moldova era sprijinită unilateral doar de Moscova, în 2016 au apărut primele semnale că anumite cancelarii occidentale ar fi gată să discute un asemenea scenariu. In 2016 ex-ambasadorul SUA la Chișinău J. Pettit. SUA – a sugerat ideea unui ”statut special” votat de Parlamentul R. Moldova pentru stânga Nistrului, ai apoi acest lucru fiind cerut de către Frank-Walter Steinmeier.



În luna iulie a.c., Premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, în Parlamentul European, în cadrul Comisiei pentru afaceri externe că guvernul său nu va accepta federalizarea ca soluţie la conflictul transnistrean şi va continua să insiste asupra retragerii trupelor ruse de pe teritoriul suveran al Republicii Moldova.

Republicii Moldova un protectorat antiromânesc ruso-german

În postarea sa pe FB, președintele Dodon a punctat o chestiune care merită atenția: „Președintele federal al Germaniei a specificat că modul în care a fost constituită actuala majoritate parlamentară la Chișinău vine să demonstreze existența unui consens internațional în cazul Republicii Moldova, atins între marile puteri internaționale. El a opinat că acest fapt inspiră optimism și în ceea ce privește perspectivele atingerii unui consens similar și în cazul reglementării finale a diferendului transnistrean.”

Mesajul președintelui german de fapt vine să confirme faptul că actuala putere de la Chișinău nu este rezultatul unui proces politic intern ci a unui consens geopolitic ruso-german, ce are ca scop „eliminarea” României ca actor geopolitic din această zonă și menținerea influenței Rusiei în Republicii Moldova.  În ceea ce privește „consensul internațional similar în cazul reglementării finale a diferendului transnistrean”, este destul de probabil că Republicii Moldova îi va fi impusă din exterior o nouă agendă, la care puterea de la Chișinăul, dominată de PSRM și Igpr Dodon, va activa „butonul geopolitic” atunci și în așa mod cum o va cere Rusia.

Timpul.md 


Preluat de la: Timpul.md